ANUNȚURI
  • Târgoviște cu povești din case vechi

    Casa Tudor Moldoveanu, monument istoric, una dintre cele mai vechi case din Târgoviște, se află în curtea Muzeului Vasile Blendea, pe strada Poet Grigore Alexandrescu.
    Construcția este formată dintr-o salǎ medianǎ şi patru camere simetrice, așezată pe un soclu înalt, subliniat la exterior printr-un decroş.
    Este o construcție care face trecerea de la planul mai vechi, popular, cu pridvor, la planul mai evoluat, care are numai un foişor cu rol de a adǎposti intrarea.
    Moldoveanu
    Tudor Moldoveanu (1780-1840, Târgovişte) a fǎcut parte din delegația desemnatǎ de orǎşeni pentru a-i reprezenta în fața divanului, în disputa cu domnul Alexandru Şuțu pentru moşia oraşului. Asupra acesteia domnul a exercitat presiuni, a surghiunit pe boierii ostili, a arestat şi schingiuit pe membrii delegației, pe care i-a şi silit sǎ recunoascǎ dreptatea domneascǎ. În 1831 obştea oraşului restituia lui Tudor Moldoveanu cheltuiala fǎcutǎ la „osânda puşcǎriei pentru moştenirea oraşului”. (Sursa: Enciclopedia Târgoviștei)

    Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

  • TEATRUL – creator de emoții

    Ne face să râdem, ne face să plângem, ne bucură, ne uimește, ne emoționează, ne transformă clipe în amintiri frumoase, Teatrul ne ajută să descoperim lumi încântătoare. Forța sa de comunicare ne face să trecem de barierele geografice, culturale, lingvistice, religioase sau politice și să ne transpunem în scenă trăind momente fascinante.
    teatru
    În preajma unor sărbători din lumea teatrului – pe 21 martie s-a serbat Ziua mondială a teatrului de păpuși / Ziua mondială a marionetelor, iar pe 27 martie se va sărbători Ziua mondială a teatrului – vă invit să ne mândrim cu valorile târgoviștene.
    Mihai Popescu
    Mihai Popescu, născut la 22 iulie 1909 la Târgoviște, se numără printre actorii de prim rang ai teatrului românesc, prototip al actorului intelectual, capabil să transmită profunzimea ideilor și propria sa concepție. Fiul unui preot din Târgovişte cu studii şi doctorat la Viena, actorul târgoviştean creeazǎ roluri memorabile în piese de Shakespeare, Schiller, Dumas- fiul, Clifford Odets, Hauptmann, Mirco Jalusich, Mircea Ştefǎnescu, Camil Petrescu, Turgheniev sau Konstantin Simonov.
    Teatrul pentru copii și tineret, precum și o stradă din oraş îi poartǎ numele.
    Să fim mândri că suntem târgovișteni!

  • Să ademenim primăvara prin cântec!

    „Vine vine primavara
    Se așterne-n toată țara
    Floricele pe câmpii
    Hai să le-adunăm copii…”
    crocus-2139395_960_720
    Autoarea acestor versuri este Smaranda Gheorghiu, fiică a Târgoviștei, nepoată a lui Grigore Alexandrescu, scriitoare și militantă prentru drepturile femeilor, cunoscută și ca Maica Smara după cum a numit-o Veronica Micle.
    A fost, înainte de toate, un om al școlii. Institutoare, inspector general pentru învățământul primar în Ministerul Instrucțiunii Publice, era considerată întemeietoare a „școlii în aer liber”, în spațiul românesc, susținând introducerea obligatorie în programele școlare a gimnasticii, a lucrului manual, întemeind școli de meserii, teoretizând și exemplificând practic importanța excursiei școlare, ca metodă instructiv-educativă.
    Foarte pasionată de călătorii, a străbătut România în lung și în lat, dar și Europa. A fost prima femeie din lume care a reușit să parcurgă un traseu până Polul Nord în anul 1902.

  • Moda la Târgoviște în perioada interbelică

    Târgovişte, oraşul mic şi cochet de lângă “Micul Paris”, înfătişa chiar prin amestecul de statuturi sociale întru totul moda anilor ‘20, care pentru fiecare locuitor însemna o continuă schimbare. Prin rochiile pastelate din catifea grea sau mătase, prin pălăriile mici şi accesoriile sclipitoare pe care le regăsim în vitrinele magazinelor din centru, moda şi rafinamentul îşi făceau simtită prezența în mica urbe.
    Moda interbelica la TGV
    Cu timpul, rochiile s-au scurtat, câteodată purtate chiar cu spatele gol, fiind asortate cu pantofi rotunjiţi, cu baretă, pentru un mers comod. Indiferent de eveniment, nelipsitele şiraguri de mărgele, de aproape un metru, erau potrivite întotdeauna după culoarea ochilor. Atât doamnele, cât şi domnii, alegeau să poarte culori vii în timpul zilei, păstrând culorile mai închise pentru serate sau evenimente nocturne. Smochingul era o apariţie nouă în acea perioadă, însă nu în croiala pe care o cunoaştem astăzi. Din stofă, cu guler şi rever foarte ascuţit, smochingul se asorta cu bastonul, acesta din urmă fiind un accesoriu nelipsit în timpul plimbării, dar şi cu pălăriile de paie, de modă pariziană, toate cu bun gust şi rafinament.
    Plimbările prin oraş, cititul, cumpărăturile, mersul la croitor sau la bărbier, serile dansante, cofetăriile şi cafenelele erau printre puținele posibilităii de divertisment ale locuitorilor. O sărbătoare importantă a Târgoviştei interbelice era Bătaia cu flori, eveniment monden care avea loc la 10 mai, pe atunci Ziua Natională a României. Doamnele şi domnii, îmbrăcaţi elegant, împreună cu odraslele lor, urcau în trăsurile împodobite cu flori şi mergeau pe bulevard, având cu ei coşuri cu flori pe care le aruncau în directia celorlalti trecători, spre deliciul tuturor. Toate aceste activităti cotidiene necesitau anumite ținute, lucru ce a făcut posibilă evoluţia modei, încercând creativitatea croitorilor, nevoiti să ofere târgoviştenilor eleganţă, prospeţime şi naturaleţe.

  • Ziua mondială a scriitorilor

    books-5647210_960_720
    Introdusă pentru prima data în 1986, ziua mondială a scriitorilor este aniversată la nivel mondial la 3 martie.
    Operele lor sunt nemuritoare și reprezintă un patrimoniu științific, educativ, cultural, estetic, artistic, de care trebuie să fim mândri. Prin operele lor, scriitorii ne ajută să intrăm în alte tărâmuri, să ne transpunem în alți oameni, să ne dezvoltăm și să vizităm locuri inimaginabile.
    Marele poet, fabulist și publicist Grigore Alexandrescu, poetul Vasile Cârlova, scriitorii Ion Ghica și fratele său Pantazi Ghica, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Brătescu Voinești, Radu Gioglovan – sunt câteva din personalitățile naționale care și-au legat numele pentru totdeauna de meleagurile dâmbovițene.
    Să fim mândri că suntem dâmbovițeni!