ANUNȚURI
  • Sfânta Cuvioasa Paraschiva

    paraschiva
    FOTO: Icoană în fața iconostasului, închipuindu-i pe Sf. Cuv. Paraschiva, Sf. Ap. Andrei și Sf. M. Mc. Dimitrie, care se află în Biserica Sfinții Împărați și Cuvioasa Paraschiva – Priseaca, Târgoviște.
    Moaștele sale sunt așezate în catedrala mitropolitană din inima Moldovei, la Iași, fiind serbată în fiecare an pe 14 octombrie.
    În credința populară, Sf. Paraschiva este socotită stăpână peste lumea femeilor și i se mai spune Sf. Vineri. Controla activitățile acestora, în special torsul. Tocmai de aceea, odinioară, în nicio zi de vineri din an, și nici pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Chiar dacă sărbătoarea cădea în altă zi decât Vineri, ea a continuat să fie considerată sărbătoarea Sfintei Vineri. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă în această zi se credea că vor fi orbite de Sfânta Vineri ori că vor rămâne văduve. Interdicțiile continuau: nu se împrumuta din casă, deoarece seca sporul casei;
    oamenii nu lucrau, fiind rău de trăsnete, de grindină, de boli legate de ochi și cap; femeile țineau post în această zi, ori făceau praznice și dădeau de pomană mere și colaci.
    Pornind de la credința că în Vinerea Mare își cumpăra cojoc Sf. Soare, oamenii plecau prin târguri pentru a-și achiziționa îmbrăcăminte groasă și cele necesare gospodăriei pentru timpul friguros ce urma să vină.

  • BǍTǍLIA DIN OCTOMBRIE

    Targoviste in 1595 Batalia de la Sovom din 1595

    Targoviste in 1595 Batalia de la Sovom din 1595

    La începutul lunii octombrie 1595, se realizeazǎ o adevǎratǎ alianțǎ europeanǎ, sub binecuvântarea „Ligii Sfinte”: oastea Ţǎrii Româneşti, în frunte cu Mihai Viteazul, Ştefan Rǎzvan cu oştenii Moldovei, Sigismund Báthory cu armata Transilvaniei, Albert Rajbici al lui Maximilian de Casovia cu 1600 de raiteri, Silvio Piccolomini şi florentinii marelui duce de Toscana, cu scopul de a-i alunga pe otomanii marelui vizir Sinan-paşa care ocupaserǎ Ţara Româneascǎ.
    Între 6-8 octombrie are loc bǎtǎlia eliberatoare de la Târgovişte. Dispozitivul de atac al aliaților era urmǎtorul: la sud, pe drumul Bucureştilor – Ştefan Rǎzvan cu moldovenii lui şi legiunile secuieşti cu 10 tunuri; la nord, sub Mǎnǎstirea Dealu, Mihai Viteazul şi oastea Ţǎrii Româneşti, Sigismund Báthory şi trupa sa transilvanǎ împreunǎ cu bateriile lui Albert Kiraly, acoperite de izbândǎ la Cǎlugǎreni. În rezervǎ: raiterii lui Silvio Piccolomini şi florentinii ducelui de Toscana. În cetate se afla oastea otomanǎ cu 40 de tunuri, sub comanda lui Ali-paşa de Trapezunt. Atacul este lansat de Mihai Viteazul, urmat de aliați, iar tunurile bat în otomani timp de douǎ zile, în a treia zi oraşul fiind eliberat. Cad ucişi Ali-paşa, Mehmet-bei şi beii de Târgovişte şi Bucureşti Sussim şi Turan. (Sursa foto: http://digital.ub.uni-duesseldorf.de/ihd/periodical/pageview/3582630)

  • Tiparnița – vechea tipografie

    tiparnita 2
    Pentru a afla istoria tipografiei românești, vizitează Muzeul Tiparului și Cărții Vechi Românești din Târgoviște, unde tiparniţa din anul 1778 reprezintă piesa de rezistenţă a muzeului.
    Clădirea se află pe terenul unuia din cele mai importante locuri istorice ale României: Cetatea de Scaun a Țării Românești până în secolul XVII. Ruinele Palatului Domnesc, a clădirilor și bisericilor succesive dăinuind atâtea secole, din care s-au păstrat câteva, nu poate să nu impresioneze. Biserica Domnească, Biserica Sfânta Vineri și Turnul Chindiei, sunt mărturii vii ale epocilor de glorie și tulburărilor trecute. Imersate într-un parc istoric sub formă de Sit Istoric protejat, ansamblul este unul extrem de pitoresc datorită în special ruinelor suprapuse ale cetății și palatului, dar și a amenajării parcului încărcat de vegetație ce e traversat de alei pietruite, mărginite de bănci, felinare și alte elemente de mobilier urban. Grupuri de copaci înalți alternează cu arbuști și gazon printre care se zăresc busturi de domnitori, statui ale unor personalități culturale ale epocii, sau diverse anexe discrete și joase. Seara ansamblul e intens luminat, dominând orașul, iar în fundal, în aceeași direcție scrutează din depărtare, inundată de lumină, Mănăstirea Dealu, venerabil monument al istoriei naționale românești.

  • Turist, toamna, la Târgoviște!

    leaves-219150_960_720
    Turiști responsabili, în vreme de pandemie, respectând măsurile de prevenire impuse de lege, putem sărbători Ziua Mondială a Turismului – 27 septembrie – vizitând cu familia sau prietenii Târgoviștea.
    Târgoviștea este un simbol de primă mărime în istoria națională a românilor. Bogăția patrimoniului cultural și istoric oferă turistului ocazia de a călca pe urmele voievozilor al căror scaun domnesc s-a aflat aici, (printre aceștia se numără figuri simbolice ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu etc.), de a străbate locuri încărcate de istorie (Curtea Domnească sau așezăminte religioase) sau de a vizita obiective culturale deosebite (muzee, ateliere și case memoriale etc.).

  • Primul spectacol teatral la Târgoviște

    masks-40963_960_720
    La 20 septembrie 1836, într-o poianǎ, megieşǎ oraşului, din pǎdurea Priseaca, are loc o premierǎ în viața culturalǎ a Târgoviştei: reprezentația, în limba românǎ, cu piesa „Extremele se ating” de Teohari Glǎdescu, jucatǎ de trupa franco-valahǎ a lui Nicolae Gretchi, fiind, de altfel, primul spectacol românesc în aer liber; interpreți: amfitrionul spectacolului, Bǎlǎnescu, autorul piesei, directorul trupei – şi regizor, totodatǎ –, Stanislas Bellanger şi Henri de Mondonville, primul cǎlǎtor şi scriitor, iar cel de-al doilea profesor şi miniaturist, refugiat în Ţara Româneascǎ. Succesul spectacolului îl determinǎ pe ispravnicul oraşului, Mihalache Vlǎdescu, sǎ aprobe trupei „punerea în scenǎ” a unei alte piese în premierǎ. Pe afişul primului spectacol scria: „Cu permisiunea domnului ispravnic / Trupa franco-valahǎ a lui Nicolae Gretchi et companie / Va da astǎzi prima reprezentare a / piesei „Contrariile se atrag” / aforism francez într-un act / de domnul Teohari Glǎdescu (din Kersinov – Chişinǎu – n.n.) / aceastǎ piesǎ va fi urmatǎ de / un supeu / ce va înfrǎți într-o singurǎ noapte / şampanie, / rom şi punci / Spectacolul va începe la ora 15 fix / Târgovişte, 20 septembrie 1836”. Teohari Glǎdescu, la sfârşitul insolitului spectacol, a clamat: „Nepoții noştri vor refuza sǎ creadǎ. Ei vor lua acest curios eveniment dupǎ un episod mitologic. Îl vor cânta în prozǎ şi vers”. (G.C.)

    Sursa: Enciclopedia Târgoviștei