ANUNȚURI
  • CONSTANTIN PREZAN

    Născut pe meleaguri dâmbovițene, în comuna Butimanu, Constantin PREZAN a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.
    Prezan
    La 14 iunie 1930, prin Înalt Decret generalul de corp de armată Constantin Prezan a fost înălțat la demnitatea de „Mareșal al României”, fiind alături de Alexandru Averescu, primul militar care a primit acest grad. „Ca șef de Stat Major General al Armatei și prim sfetnic al gloriosului meu părinte, prin priceperea și hotărârea domniei tale s-a putut stăpâni și învinge împrejurările tragice din iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, iar din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila Izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi epopeea neamului prin victoria de la Tisa.” (Carol al II-lea, Extras din „Cartea de Mareșal” a lui Constantin Prezan)
    Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

  • Mihai Viteazul și tratatul de la Mănăstirea Dealu din 1598

    Un reper important în istoria Târgoviştei l-a reprezentat domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601). Dupǎ victoria de la Cǎlugǎreni, din august 1595, şi dupǎ retragerea domnului prin Târgovişte în fața numǎrului copleşitor al invadatorilor, oraşul a fost ocupat de armata otomanǎ, având de suferit. Turcii şi-au concentrat eforturile spre întǎrirea fostei reşedințe domneşti, adǎugând fortificațiilor acesteia o palancǎ, construitǎ între 30 august şi 15 octombrie. Dupǎ înfrângerea turcilor la Târgovişte, în octombrie 1595, şi alungarea lor peste Dunǎre, Mihai Viteazul a condus țara din acest oraş, dupǎ cum dovedesc mai multe hrisoave domneşti date de aici.
    Mihai vit
    Distrugerea Bucureştiului va readuce scaunul domnesc la Târgovişte, hrisoavele lui Mihai fiind întocmite aici, iar tratatul de alianțǎ cu împǎratul habsburgic fiind încheiat la Mǎnǎstirea Dealu (9 mai 1598). În aceastǎ perioadǎ, cronicarul Balthazar Walther rezideazǎ în oraş, scriindu-şi pierduta lucrare despre faptele voievodului. Avantajatǎ de poziția geograficǎ, Târgoviştea a rǎmas principala reşedințǎ domneascǎ a Ţǎrii Româneşti pânǎ la 1626, cunoscând o perioadǎ de înflorire, marcatǎ de eforturile pentru înlǎturarea distrugerilor provocate de diferitele operațiuni militare şi de ocupația lui Gabriel Báthory, de la începutul anului 1611. (Sursa: Enciclopedia orașului Târgoviște)
    Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

  • Săptămâna Mare

    După Sâmbăta lui Lazăr, începând cu Duminica Floriilor până în Sâmbăta cea Mare inclusiv, se intră în Săptămâna Mare, Săptămâna Deniilor sau Săptămâna Patimilor care este dedicată însă, în afara Postului, patimilor, răstignirii și punerii în mormânt a Domnului. Începând cu seara de Florii se săvârșesc Deniile, slujbe de priveghere.
    Paste
    Luni, se citește istoria lui Iosif care a fost vândut de frații săi, în Egipt, ca și Mântuitorul. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor pe care Hristos l-a blestemat și s-a uscat. Ca obiceiuri, în Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște.
    Marți, denumită și Marțea Seacă se pomenesc cele 10 fecioare, 5 înțelepte și 5 nebune, pentru că nu făcuseră fapte de credință și milostenie.
    Miercuri se pomenește femeia păcătoasă, care, în dorința de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, spre îngroparea sa.
    Joia Mare – În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina de cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsemani și vinderea Domnului de către Iuda. În tradiția românească în Joia Mare se vopsesc ouăle de Paște.
    Vinerea Paștilor – Vinerea Mare, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor – este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit, răstignit și a murit Mântuitorul lumii. În biserici se oficiază Denia Prohodului. La sfârșitul slujbei, preoții împreună cu credincioșii dau ocol bisericii de trei ori – semn al celor trei zile petrecute în mormânt – după care, cu toții trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf). Conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt.
    Sâmbăta Mare – Se prăznuiește îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad pentru a ridica la viața veșnică pe cei adormiți. Este ziua în care se definitivează pregătirile pentru marea sărbătoare a Învierii; spre seară, creștinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul nopții. Fiind ultima zi a Posului Mare, era obiceiul ca bătrânii și copii isă se împărtășească.
    Noaptea Învierii – Simbolizează noaptea luminii, a izbăvirii omului din iad, din păcat și din moarte.
    ”Hristos a înviat!”

  • Târgoviște cu povești din case vechi

    Casa Tudor Moldoveanu, monument istoric, una dintre cele mai vechi case din Târgoviște, se află în curtea Muzeului Vasile Blendea, pe strada Poet Grigore Alexandrescu.
    Construcția este formată dintr-o salǎ medianǎ şi patru camere simetrice, așezată pe un soclu înalt, subliniat la exterior printr-un decroş.
    Este o construcție care face trecerea de la planul mai vechi, popular, cu pridvor, la planul mai evoluat, care are numai un foişor cu rol de a adǎposti intrarea.
    Moldoveanu
    Tudor Moldoveanu (1780-1840, Târgovişte) a fǎcut parte din delegația desemnatǎ de orǎşeni pentru a-i reprezenta în fața divanului, în disputa cu domnul Alexandru Şuțu pentru moşia oraşului. Asupra acesteia domnul a exercitat presiuni, a surghiunit pe boierii ostili, a arestat şi schingiuit pe membrii delegației, pe care i-a şi silit sǎ recunoascǎ dreptatea domneascǎ. În 1831 obştea oraşului restituia lui Tudor Moldoveanu cheltuiala fǎcutǎ la „osânda puşcǎriei pentru moştenirea oraşului”. (Sursa: Enciclopedia Târgoviștei)

    Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

  • TEATRUL – creator de emoții

    Ne face să râdem, ne face să plângem, ne bucură, ne uimește, ne emoționează, ne transformă clipe în amintiri frumoase, Teatrul ne ajută să descoperim lumi încântătoare. Forța sa de comunicare ne face să trecem de barierele geografice, culturale, lingvistice, religioase sau politice și să ne transpunem în scenă trăind momente fascinante.
    teatru
    În preajma unor sărbători din lumea teatrului – pe 21 martie s-a serbat Ziua mondială a teatrului de păpuși / Ziua mondială a marionetelor, iar pe 27 martie se va sărbători Ziua mondială a teatrului – vă invit să ne mândrim cu valorile târgoviștene.
    Mihai Popescu
    Mihai Popescu, născut la 22 iulie 1909 la Târgoviște, se numără printre actorii de prim rang ai teatrului românesc, prototip al actorului intelectual, capabil să transmită profunzimea ideilor și propria sa concepție. Fiul unui preot din Târgovişte cu studii şi doctorat la Viena, actorul târgoviştean creeazǎ roluri memorabile în piese de Shakespeare, Schiller, Dumas- fiul, Clifford Odets, Hauptmann, Mirco Jalusich, Mircea Ştefǎnescu, Camil Petrescu, Turgheniev sau Konstantin Simonov.
    Teatrul pentru copii și tineret, precum și o stradă din oraş îi poartǎ numele.
    Să fim mândri că suntem târgovișteni!