Arhiva autorului: admin

Muzeul – o poartă spre lumea cunoașterii

Ca în fiecare an, pe 18 mai, la nivel mondial, se sărbătorește Ziua Internaţională a Muzeelor. Din 1977, Consiliul Internaţional al Muzeelor a hotărât dedicarea acestei zile muzeelor din toată lumea, cu scopul evidenţierii rolului crucial al acestora în conservarea şi transmiterea valorilor patrimoniale, spirituale, culturale şi naturale ale unui popor.
MuzeulDeIstorie_103 interior
La nivel internațional se organizează evenimentul „Noaptea Muzeelor”, care se bucură de un real succes european și este sărbătorit de mii de muzee și instituții culturale din peste 30 de țări europene, care își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte pentru a-și întâmpina vizitatorii.
Anul acesta, în România, „Noaptea Muzeelor” are loc sâmbătă, 14 mai, iar la Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” invită vizitatorii să se bucure de muzeele dâmbovițene, între orele 18:00 – 24:00.
Muzeele aduc în atenţia contemporaneităţii pagini de istorie, civilizaţie, religie, cultură, literatură, artă, ocupaţii, pasiuni, inovaţii etc., toate la un loc însumând cultura şi civilizaţia societăţii omeneşti.

Calificați în finala națională!

Competiția Destinația Anului 2022 promovează turismul intern prin popularizarea destinațiilor turistice ale României în mediul online.

Târgoviște a câștigat etapa regională, având cel mai mare punctaj în regiunea Muntenia, Oltenia și Dobrogea, nu doar prin atractivitatea obiectivelor turistice, ci și prin investițiile în infrastructura turistică și de agrement din ultimii ani, astfel ajungând mai departe în etapa Finala Națională.
Mitropolia 1
Gianina Corondan se pregătește să viziteze Târgoviștea, împreună cu o echipă completă de producție TV pentru a descoperi atracțiile și noutățile zonei. Filmările vor avea simultan o componentă de producție TV clasică, dar și una interactivă.

În vara lui 2022, telespectatorii Prima TV vor urmări seria de emisiuni de promovare dedicată acestui proiect. În 6 episoade, toate destinațiile câștigătoare vor fi prezentate publicului. Acestea vor beneficia și de prezențe în media internațională și la mari târguri de turism din Europa.

În final, câștigător va fi turismul românesc!

Să fim mândri că suntem târgovișteni!

Biserica „Izvorul Tămăduirii”

Monument istoric deosebit al peisajului târgoviștean, de o frumusețe aparte, Biserica „Izvorul Tămăduirii” este un lăcaș unic în Muntenia, datorită picturii sale exterioare, care ne poartă cu gândul prin epoci diferite din istoria orașului Târgoviște.
PROFIL
A fost construită în afara cetăţii, în târgul din afară, aproape de „poarta Argeşului”, lângă Oborul Vechi, târg săptămânal unde veneau negustorii şi meseriaşii din această parte a Târgoviştei, dar şi din satele din jur.

Construirea bisericii a început în data de 5 martie 1832 cu ajutorul substanțial al meseriaşilor de tot felul de atunci: „cojocari, abagii, cizmari, plǎpumari, zidari, croitori ş.a., care veneau de pretutindeni din țarǎ cu marfă la Oborul Vechi”.

Pe lângă proorocii Vechiului Testament, marii filosofi Socrate, Platon şi Aristotel şi sibilele (femeile cărora li se atribuia, în antichitate, darul de a prezice viitorul, fiind inspirate de zei), pe pereții exteriori ai bisericii se regǎsesc reprezentați aproape toți sfinții români: martiri, mǎrturisitori, cuvioşi şi cuvioase, sihaştri, ierarhi şi cǎrturari luminați, pǎstrați în conştiința vie a poporului dreptcredincios.

Calea Luminii

Eveniment unic în lume, născut la Târgoviște, la inițiativa marelui artist plastic și profesor Mihai Șerbănescu, Calea Luminii reprezintă o manifestare creștină, care are loc în Săptămâna Patimilor, mai exact în Joia Mare.
CALEA LUMINII
Calea Luminii este un adevărat spectacol stradal ce întrunește sunete, lumină și mii de oameni dornici să participe. În fiecare an, participanții, cu ajutorul lumânărilor aprinse, formează o „cale a luminii” pe Bulevardul Carol I. Mii de lumânări se aprind joi seara la Târgoviște și mii de dorințe sunt exprimate în tăcere.
Calea Luminii transmite un mesaj puternic de unitate, lumina este un semn al speranței și al bucuriei, al biruinței asupra răului, păcatului și întunericului.

RUGĂ ÎN GRĂDINA GHETSIMANI

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită să descoperiți, începând cu data de 12 aprilie 2022, expoziția „Rugă în grădina Ghetsimani”, care cuprinde un număr de 80 de icoane tradiționale românești, lucrate atât pe lemn, cât și pe sticlă de artiști plastici cunoscuți, proveniți din principalele regiuni istorice ale țării – Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia și Dobrogea.
Afis
Iubitorii de frumos vor putea admira icoane și picturi de inspirație religioasă, semnate de penelul mai multor artiști plastici consacrați: Grigore Popescu Muscel, în calitate de invitat de onoare, Maria Popescu Dragomir, Alexandru Mateiaș, Elena Borundel, Nicolai Nestor și Maria Iacob. Aceștia își pictează icoanele cu rugăciune și cu multă trăire sufletească, lucrările lor degajând multă sensibilitate și smerenie.
Vernisajul va prilejui organizarea unui concert spectacol de muzică și poezie, cu imnuri creștine dedicate marelui praznic al Învierii Domnului – „Tainica Grădină”-, susținut de Ioana Marin, solistă de muzică tradițională românească, și de elevii Liceului de Arte „Bălașa Doamna”, sub îndrumarea prof. Adela Nae și Amalia Profirescu.
Expoziția poate fi vizitată până pe data de 30 aprilie 2022, la Muzeul de Istorie din Târgoviște, sala Auditorium, conform programului muzeului: de marți până duminică, în intervalul 9:00 – 17:00.

Săptămâna Porților Deschise

Deja tradiție, Săptămâna Porților Deschise (8 – 15 aprilie) ne oferă anul acesta prilejul vernisării unei expoziții centrată pe articole din presa vremii la moartea artistului Gabriel Popescu. Vernisajul acestei expoziții va avea loc vineri, 8 aprilie 2022, ora 12, la Casa Atelier Gravor Gabriel Popescu și ca în fiecare an, în perioada 8 – 15 aprilie vizitarea acestui muzeu este gratuită.
Câteva extrase din articolele de presă scrise de-a lungul timpului, sperăm că vă vor trezi interesul pentru a-l redescoperi pe artistul Gabriel Popescu și casa sa din Vulcana Pandele:
„Probabil că grafica este sora mai săracă a picturii, un fel de cenușăreasă. Dar se întîmplă uneori să vină cîte un prinț care să o ducă în palatele de fascinație și strălucire.” Dan Baciu,în „Dialog” – Revistă de știință și cultură a studenților de la IMF Cluj, an I, nr. 3, sept.1969, pag.7
277775644_2785576598413284_6916455470271777908_n
„Gabriel Popescu a fost sortit să umble cu firul delicat de oțel pe duritatea plăcii de aramă și să nu greșească o singură trăsătură. Tăcut, modest și blând, a trecut prin viață cu chipul lui răzeș, în care ochii aveau sclipiri repezi și adânci, umbrit de o pălărie cu margini largi și ca singură podoabă o lavalieră neagră.”
Tache Soroceanu, în Adevărul Literar și Artistic, ediție de Paști, 1937
„Prestigiul gravurii românești, modurile poetice supreme ale acestei arte s-au consolidat mai întîi în opera lui Gabriel Popescu, pentru a da apoi noi rezultate în generația cei urmează. (…). Fără îndoială eforturile noastre spre cultură grafică proprie urmează drumul tăiat și lărgit de Gabriel Popescu, demostrîndu-ne din nou cum perfecțiunea tehnică a mijloacelor de expresie rămîne totdeauna o condiție a formulării și adîncirii poetice.” Raoul Șorban, în România Literă, An II, nr. 20 din 15 II 1969, pag. 26

„ICHTHYS” – Expoziție de pictură

Din 1 aprilie 2022, Muzeul de Artă din Târgovişte va găzdui expoziția de pictură „ICHTHYS” a artistei și scriitoarei Floarea Țuțuianu, eveniment organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște.
Floarea Țuțuianu, artist plastic și poetă, revine și în acest an la Târgoviște cu o expoziție de pictură denumită „ICHTHYS”. Așa cum nota într-un articol curatorul și criticul de artă Maria Magdalena Crișan (1946 – 2010) despre prezența motivului peștelui, expresia propusă de lucrările Floarei Țuțuianu, expuse în această perioadă la Târgoviște, reprezintă însăși interpretarea chinezească a simbolului peștelui, a șansei, a longevității și a reînvierii. Însă această expresie nu este singura la care se oprește artista. Șirul continuu de pești aurii, alunecând de la o stare la alta, se evidențiază prin finețea și grația desenului artistei; aceștia nu impun prin efecte decorative sau prin vibrații cromatice. Gama de culori este restrânsă, predomină interpretarea grafică, iar stilizarea sugerează trecerea de la o stare la alta, de la palpabil la sugestie, de la materialitate la imaterial.
„ICHTHYS-Expozitia-de-pictura-a-artistei-Floarea-Tutuianu
„În cele aproximativ cincisprezece lucrări, motivul este disecat și analizat, alternând expresivitatea plastică cu semnificațiile simbolice ce vin, mai ales, din lumea creștină. Fondul auriu, desenul care evoluează spre un tip de scriitură, asociată în unele lucrări cu secvențe din texte biblice, toate ne spun că sursa cea mai puternică de inspirație vine din această zonă. Există în ceea ce prezintă Floarea Țuțuianu o discreție a concluziilor. Chiar dacă sugestiile sunt evidente, ea se ferește să pună accente puternice.”(Maria Magdalena Crișan, București, 8 octombrie 2006)
Expoziția este deschisă publicului în perioada 1 aprilie – 15 mai 2022, de marți până duminică, între orele 9 – 1, la parterul Muzeului de Artă din Calea Domnească nr. 185.

25 martie: Ziua Poliției Române, aniversată de Buna Vestire

În fiecare an, la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, este sărbătorită Ziua Poliţiei Române. Ziua nu a fost aleasă întâmplător pentru că între instituţia poliţienească şi momentul Bunei Vestiri, evocat în Noul Testament, există o legătură. Pe primul steag al instituţiei care a purtat în trecut denumirea de Agie se găseşte scena în care Maica Domnului primeşte de la înger – Buna Vestire.
pol
Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte pe 25 martie, din anul 2002, fiind instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Primele atestări ale Poliţiei Române datează din vremea lui Neagoe Basarab. Mihai Viteazul este amintit de istorici ca fiind cel care a creat Agia, denumirea veche a Poliţiei. În vremea lui Mihai Şuţu s-a reorganizat paza Capitalei, s-a decis emiterea primelor acte de identitate şi s-au luat măsuri în ceea ce priveşte reglementarea portului armelor. Abia în anul 1806, organele responsabile cu paza şi ordinea în Bucureşti au primit denumirea de Poliţie. În vremea lui Tudor Vladimirescu se acordau scutiri de taxe şi impozite pentru cei însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor. Atribuţiile poliţiei au fost extinse prin Regulamentele organice.
În Vechiul Regat, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Parcul Chindia se va moderniza

Parcul Chindia din Târgovişte, cel mai mare parc al municipiului, va fi reabilitat printr-un amplu proiect de regenerare urbană, care vizează, în linii mari, amenajarea tuturor spațiilor verzi, mobilier urban, realizarea sistemului de iluminat și de irigații, a sistemelor de supraveghere video și Wi-Fi, dotarea cu bănci, coșuri de gunoi, toalete, parcare de biciclete, împrejmuire nouă, realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, spații dotate cu echipamente de sport, reabilitarea și mentenanța finisajelor monumentelor de tip statui, sculpturi de pe amplasament, construirea de fântâni arteziene.
IMG_20220218_092832
De asemenea, proiectul are în vedere reabilitarea, modernizarea și dotarea lacului cât și a debarcaderului, crearea unei zone de promenadă pe marginea lacului, amenajarea unei zone destinate concertelor în aer liber, reabilitarea, modernizarea și dotarea zonei destinate animalelor de companie, reabilitarea și modernizarea construcției – Chioșc Fanfară, amenajarea unor trasee de escaladat și a unor tiroliene, crearea unor pontoane plutitoare etc.
Lucrările vor viza și Grădina Zoologică, aici intervențiile presupun reabilitarea, modernizarea și dotarea zonelor destinate animalelor, crearea de habitate potrivite fiecărei specii, modernizarea și dotarea corpurilor de clădire și modernizarea aleilor pietonale.

Paștele cailor

Acum aproximativ 170 de ani, la Târgoviște, la marginea orașului, între râul Ialomița, Iazul Morilor și satul Ulmi, într-o zonă cu sol aluvionar fertil și potrivit pentru cultura zarzavaturilor și legumelor, s-au stabilit 57 familii de etnici Bulgari, pe un loc cumpărat de la clucerul Scarlat Geanoglu din Târgoviște, în capul orașului, pe drumul Ploieștiului, actualul cartier Matei Voievod.

Deși sunt numiți „sârbi”, deși cartierul lor s-a numit până nu de mult „Mahalaua Sârbească”, iar astăzi localnicii numesc acest cartier „Sârbii” ei sunt totuși Bulgari de origine. Prin limba vorbită, portul specific, popular, datinile și obiceiurile lor, dar și ocupația de bază, grădinăritul demonstrează că nu sunt sârbi la origine, ci etnici Bulgari.

Se declarau sârbi, pentru că, după Pacea de la Adrianopol (1829), Serbia rămânea autonomă, iar teritoriile bulgărești continuau să rămână pașalâcuri turcești. Declarându-se sârbi, treceau mai ușor Dunărea în țările române.
tudorita
S-au menținut ca populație bulgară, cu obicieiurile și tradițiilor lor și au conviețuit în mod pașnic cu populația românească, fiind cetățeni loiali ai țării adoptive.
În fiecare an, în sâmbăta Sfântului Teodor, prima din postul Paștelui, care cade anul acesta pe 12 martie, comunitatea bulgară de la Târgoviște sărbătorește unul dintre cele mai frumoase evenimente tradiționale – „Tudorița” sau „Paștele Cailor”.

Este ziua când grădinarul bulgar și calul său merg la biserică și primesc binecuvântarea preotului pentru a fi sănătoși în anul care urmează.
De Sfântul Teodor are loc o slujbă de sănătate pentru cai, aceștia având un rol foarte important în viața bulgarilor. Femeile din cartier fac niște pâinici, le pun în coșuri și le duc la biserică, pentru a fi sfințite în timpul slujbei. Tinerii îmbrăcați de sărbătoare călăresc pe cai frumos împodobiți.