Arhiva categoriei: anunturi

„Lumea-i cum este … și ca dânsa suntem noi.”

Astfel încheie Eminescu celebra poezie ”Epigonii”.
eminesc
În zi aniversară, se cuvine să amintim că Târgoviștea a fost gazdă pentru Mihai Eminescu pe când acesta avea doar 17 ani și călătorea prin țară cu trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale, fiind actor, copist de texte, poet dramatic, dar și regizor.

Impresionat de vechea Cetate de Scaun a Țării Românești și de poeții târgovișteni, „ce-au scris o limbă ca un fagure de miere” – Văcărescu, Heliade Rădulescu, Cârlova, Alexandrescu -, Eminescu va crea poezia „Epigonii”.

Era îndemnul lui la regăsire națională, era expresia dorinței sale de revenire la niște modele aureolate de credință și de sinceritate.

Epigonii – o adevărată artă poetică – exprimă concepţia înălţătoare a poetului conform căreia arta este menită să reflecte aspiraţiile de frumos şi de perfecţiune ale întregii umanităţi.

De ziua de naștere a poetului național, sărbătorim și Ziua Culturii Naționale, zi de importanță majoră în promovarea culturii și artei românești, când toate muzeele își așteaptă vizitatorii, intrarea fiind gratuită.

Casa Aramă

Clădirea a fost construită în urma cutremurului devastator din anul 1802 când s-a hotărât ca Biserica Sfânta Vineri să devină o filială a Mănăstirii Dealu.
MuzeulTiparului_03
În 1803, pe parcela de teren primită de călugării de la Mănăstirea Dealu de către Dionisie Lupu, se construiește o clădire egumenească ce cuprindea „odăi sus și jos, o cuhnie și un grajd”. Construcția era lipită de zidul de incintă de pe latura de sud a Curții Domnești, lângă poarta deschisă de Constantin Brâncoveanu spre Casele Coconilor.

Clădirea avut și destinația de școală ecumenică, după cum dovedesc documentele din vreamea lui Vasile Lupu când, mobilierul școlar prevedea așa zisa „bancă de nisip” pe care se învăța alfabetul. A fost de asemenea și internat cu dormitoare comune, bucătărie și pivnițe, precum și casă parohială. În timpul Primului Război Mondial clădirea a găzduit sediul comandamentului german.

Cutremurul din 1944 a contribuit la distrugerea clădirii care, după 1945 a rămas în ruină până acum câteva decenii.

Forma clădirii a fost eternizată de fotografia lui Carol Popp de Szatmary în 1867, care a ajutat la reconstituirea casei între anii 2008 și 2010, care restituie aproape integral fosta cădire din care se mai păstrează doar două ziduri la interior.

Din ianuarie 2011 în Casa Aramǎ de la Curtea Domneascǎ a fost reorganizat Muzeul Tiparului şi al Cǎrții Româneşti Vechi.
Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

Puiul, Privighetoarea, Bietul Tric

Sunt doar câteva din cunoscutele povestiri pentru copii create de prozatorul Ioan Alexandru Brătescu Voinești.
Academician, scriitor, dramaturg, publicist, politician, Ioan Alexandru Brătescu Voinești s-a născut la Târgoviște pe 1 ianuarie 1868, ca descendent al unei familii de boieri.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. S-a făcut cunoscut în special pentru povestirile scrise pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a.
MuzeulScriitorilor_511
Un adevărat monument de arhitectură, casa în care a trait, a visat și a creat scriitorul, găzduiește acum Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, inaugurat la 30 decembrie 1968, făcând cunoscute vizitatorului opera și atmosfera creației lui Ioan Alexandru Brătescu Voinești.
Blândețea și sensibilitatea reflectată în multe din scrierile marelui povestitor se desprind din portretul în piatră, realizat de sculptorul Vasile Blendea în 1965, bust care este amplasat în prezent în parcul casei.
Secția pentru copii a Bibliotecii Județene „I. H. Rădulescu” Dâmbovița poartă din 1986 denumirea „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”.
Din 1993 la Şcoala Generalǎ I. Al. Brǎtescu-Voineşti, este montată o placǎ comemorativǎ cu prilejul primirii numelui marelui scriitor, fost elev al şcolii.
Există chiar și o stradă care îi poartă numele, tot în semn de omagiu adus celui care a conturat cu o deosebită măiestrie artistică locuri, oameni și fapte din Târgoviștea de la sfârșitul secolului trecut, introducându-le în circuitul literar și făcându-le nemuritoare.
Să fim mândri că suntem târgovișteni!

Sărbătoarea Anului Nou

sylvester-7669293_960_720
Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din lume. Se pare că noul an a fost celebrat pentru prima dată în Babilon, acum circa 4000 de ani.
Stabilirea unui calendar a fost un obiectiv important pentru toate civilizaţiile, deoarece în funcţie de acesta se planificau agricultura, vânătoarea şi sărbătorile.
Astăzi se folosesc aproximativ 40 de calendare, dintre care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic şi calendarul iudaic.
Calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII-lea se foloseşte astăzi şi este declarat internaţional pentru uzul civil. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an, a avut loc pentru prima dată în anul 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea.
Anul Nou a devenit zi de sărbătoare recunoscută de biserică în anul 487, când se celebra circumcizia pruncului Isus, devenind general recunoscută în jurul lui 1500-1600, la introducerea calendarului gregorian.
În ajunul Anului Nou se merge cu Plugușorul, iar în prima zi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.
Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (din limba franceză: „réveillon”, ceea ce înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii) cu petarde şi artificii; rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor se fac urări de noroc şi sănătate și se urează „La mulţi ani!”.

Obiceiul colindatului

col
Colindul este unul din cele mai reprezentative obiceiuri de iarnă, îmbrăcând două forme de manifestare:
• colindul cu mască animalieră – care este considerat ca fiind cea mai veche formă de întâmpinare cu bucurie a Anului Nou. Măştile întâlnite sunt: Capra/Brezaia, Vasilca şi Ursul.
• colindatul propriu-zis, când copiii și adulții merg din casă în casă, urând și vestind gospodarilor bucuria sărbătorilor de iarnă. Dintre cele mai cunoscute colinde, amintim: ”Moş Ajun”, ”La Moş Ajun”, ”Bună dimineaţa”, ”Astă seară-i seară mare”, ”La colindat”. La sfârșitul uratului, colindătorii sunt răsplătiți cu așa-zisele colindețe: covrigi, biscuiți, nuci, mere.
Colindele poartă prin veacuri cuvântul tainic al Nașterii Sfinte. Ele sunt o sinteză a spiritului creator și religios al poporului român.

Constantin Dimitriu

Din 9 decembrie 2022, Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită să vizitați expoziţia „Constantin Dimitriu: 150 de ani de la naștere, 85 de ani de la înființarea muzeului din Târgoviște”, în incinta Muzeului de Artă din Târgovişte.
318957566_822959765726654_5492309290857453478_n
Constantin Dimitriu, om politic de talie națională, ministru, președinte al Senatului (1935-1936) s-a născut acum 150 de ani, pe 9 decembrie 1872, la Târgoviște, într-o familie înstărită de negustori din mahalaua Lemnului.
Constantin a urmat cursurile a două facultăți, Drept și Litere, și a profesat, o vreme, ca avocat la Târgoviște. Ulterior a fost ales deputat și vreme de patru decenii a reprezentat județul Dâmbovița în Parlamentul României.
Din toată cariera lui strălucită, construirea unui muzeu regional la Târgoviște se distinge în mod deosebit. Și-a dorit mult și a și reușit, în cele din urmă, să fondeze muzeul. În anul 1937 a fost aprobată construirea unei clădiri noi în vecinătatea bisericii Stelea. Proiectul, realizat după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budești, specialist avizat al Comisiunii Monumentelor Istorice, a fost finalizat în anul 1939 şi inaugurat, din cauza războiului, abia în ianuarie 1944.
Expoziția va fi deschisă în perioada 9 decembrie 2022- 20 ianuarie 2023, de marți până duminică, orele 9.00-17.00.

6 Decembrie – Sf. Nicolae

Sfântul Ierarh Nicolae, cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe, este cinstit pe 6 decembrie, ziua în care i-a apărut în vis sfântului împărat Constantin cel Mare, cerîndu-i să ierte trei tineri nevinovați. Cei trei, guvernatori locali, acuzați fără temei, de complot împotriva împăratului, urmau să fie omorâți a doua zi, însă acesta i-a eliberat.
foto
În noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune că Moș Nicolae vine la geamuri și vede copiii care dorm și sunt cuminți, lăsându-le în ghetuțe dulciuri și diverse cadouri. Tot el este acela care-i pedepsește pe cei leneși și neascultători, lăsându-le o nuielușă.
Spre deosebire de Moș Crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată.
Povestea darurilor împărțite pe furiș în această noapte începe din vechime.
Legenda spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători din cauza situației financiare dificile și, de aceea, tatăl lor voia să le vândă. Se spune că atunci când fata cea mare ajuns la vremea măritișului, Nicolae, care era episcop, a lăsat noaptea la ușa casei lor, un săculeț cu aur. Situația s-a repetat și în cazul surorii mijlocii. Astfel, când i-a venit vremea și celei mici, tatăl s-a hotărât ca în noaptea de dinaintea nunții să stea de pază și l-a văzut pe Sfântul Nicolae cum a urcat pe acoperișul casei și a aruncat pe horn un săculeț care a căzut într-o șosetă ce era pusă la uscat. De aici a apărut obiceiul așezării șosetuțelor sau a ghetuțelor în noaptea de Moș Nicolae. Cardinalul l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a făcut-o și de atunci fiecare sărac care primea ceva, îi mulțumea lui Nicolae.
Moș Nicolae ne-a lăsat o comoară mult mai de preț, o comoară spirituală: aceea a bucuriei de a dărui, de a-i face mai fericiți pe cei mai puțin norocoși în deținerea de lucruri materiale efemere.
În Târgoviște, dintre lăcașurile de cult – monument istoric, avem patru biserici cu hramul Sfântului Nicolae: Biserica Sf. Nicolae Andronești, Biserica Sf. Nicolae Geartoglu, Biserica Sf. Nicolae Simuleasa și Mănăstirea Dealu.

Expoziții temporare la Muzeul de Artă

Din 29 noiembrie, ora 15.00, la Muzeul de Artă din Târgoviște, Calea Domnească, nr. 185 veți putea vizita două noi expoziții temporare organizate cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui artist Gheorghe Petrașcu de către Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște, în parteneriat cu Uniunea Arhitecților din România.
Doua-noi-expozitii-temporare-organizate-la-Muzeul-de-Arta-din-municipiul-Targoviste
Expoziția “Gheorghe Petrașcu și artiștii dâmbovițeni” cuprinde lucrări de grafică și pictură, dar și o serie de gravuri. Măiestria lui Petrașcu, un colorist prin excelență, este subliniată și prin lucrările sale de grafică ori gravură, ce modelează linia și uneori o dublează prin pată (lucrări de gravură în acvaforte și acvatinta, ori desene în creion sau tuș cu laviuri fine).
Cea de-a doua expoziție – “Profesorul arhitect Gheorghe (Pichi) Petrașcu – prezență marcantă a Școlii Naționale de Arhitectură” – este organizată în parteneriat cu Uniunea Arhitecților din România și cuprinde planșe documentare referitoare la personalitatea marcantă a fiului marelui pictor, profesorul arhitect Gheorghe Petrașcu (Pichi), una dintre somitățile arhitecturii românești, figură marcantă a Școlii Naționale de Arhitectură, profesor la Facultatea de Arhitectură “Ion Mincu” de-a lungul mai multor decenii, arhitect respectat și dascăl venerat, care a contribuit la formarea multor generații de arhitecți din România.
Expozițiile pot fi vizitate în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023, la Muzeul de Artă din Târgoviște, conform programului muzeului: de marți până duminică, între orele 9 – 17.

„Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”

Expoziția „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” pune în valoare donația făcută Muzeului Național de Istorie, în septembrie 2021, de marea artistă Corina Chiriac. Această inedită expoziție va putea fi admirată și la Târgoviște, la Muzeul de Istorie Dâmbovița din 26 noiembrie, până în ianuarie 2023.
316250005_806192264070071_2595411525699134646_n
Sunt expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrate timp de generații, dar și o serie de portrete de familie. Partea dedicată artistei Corina Chiriac îmbină portretele de atelier, cele apărute în presa vremii, afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80, dar și din anii 2000, cu cele mai frumoase rochii de scenă purtate în perioada 1970-2019.
Publicul poate admira mărturii ale unei cariere artistice de peste cinci decenii: trofee, diplome, decorații, legitimații, bilete de avion, LP-uri și CD-uri, cărți publicate, afișe, programe de sală și multe alte piese intrate în patrimoniul muzeal.
Vernisajul va avea loc sâmbătă, 26 noiembrie 2022, la ora 14.00, la Muzeul de Istorie Dâmbovița, iar curator vor fi: dr. Cristina Păiușan-Noică, dr. Cornel Ilie.

Colaje din doze de aluminiu

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită să vizitați expoziţia de pictură a tinerei Roxana Necșoiu, care va fi deschisă la parterul Muzeului de Artă din Târgovişte până pe 8 decembrie 2022.
afis-Roxana-Necsoiu
Expoziția cuprinde creațiile tinerei absolvente a Colegiului Economic „Ion Ghica” din Târgoviște, Roxana Necșoiu, care dorește să prezinte publicului, printre lucrările de pictură, compoziții / creații realizate în tehnici mai puțin uzuale – colaje din doze de aluminiu –, ceea ce înnoiește registrul de tipologie artistică de pe simezele Muzeului de Artă.
Pasionată de lumea artelor, dar mai ales de pictură, Roxana Necșoiu împărtășește vizitatorilor trăirile sale născute din impresiile ei asupra lumii contemporane. Ceea ce vizitatorul poate descoperi prin această expoziție, a unei tinere amatoare de artă, reprezintă nu lucrări profesioniste – nefiind vorba de vreun studiu în domeniul artelor –, ci expresivitatea, pasiunea pentru artă, curiozitatea explorării marilor maeștrii, talent și un spectru larg de creativitate în care tehnica urmează a fi deprinsă.