Arhiva categoriei: anunturi

Ziua Culturii Naționale

În fiecare an, începând din 2011, la aniversarea zilei de naștere a marelui poet Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie – zi de importanță majoră în promovarea culturii și artei românești – întreaga Românie sărbătorește Ziua Culturii Naționale.
emin
Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost unul dintre cei mai importanți scriitori români, fiind considerat poetul național. Eminescu a publicat primul său poem la vârsta de doar 16 ani, iar la 19 ani a început să studieze la Viena.
A fost activ în societatea politico-literară „Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul oficial al Partidului Conservator „Timpul”.
Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Acesta a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.

„În mijloc de codru-ajunse
Lângă teiul nalt și vechi,
Unde-izvorul cel în vrajă
Sună dulce în urechi.”
(„Făt-Frumos din tei”, Mihai Eminescu)

Jandarmeria Română 1850 – 2020!

Expoziție la Muzeul de Istorie din Târgoviște!
20211008_14_0
Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, a deschis o expoziție itinerantă „Jandarmeria Română 1850 – 2020” la sediul Muzeului de Istorie din Târgoviște.
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște este a cincea instituție muzeală din România care găzduiește expoziția cu tematică militară, după MNIR, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Județean Buzău și Muzeul Național al Banatului.
Organizată cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, expoziția și-a propus să aducă în atenția publicului istoria acestei instituții, care a îndeplinit un rol semnificativ în istoria modernă și contemporană a României.
În cadrul expoziției vor putea fi admirate o serie de piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții militare, brevete, documente, fotografii, periodice de specialitate, elemente uniformologice și de echipament.
Vizitatorii vor avea ocazia să vadă o tunică model 1930 de căpitan jandarm completată cu o centură cu leduncă model 1930 pentru ținuta de ceremonie, o centură de ceremonie din fir model 1930 cu pafta și alte elemente uniformologice originale și deosebit de rare, care au fost oferite cu generozitate de colecționarul Vișan Marius-Lucian.
Expoziția temporară „Jandarmeria Română 1850-2020” poate fi vizitată până pe 16 ianuarie 2022, de marți până duminică în intervalul orar 09:00-17:00, ultima intrare fiind la ora 16:15.

Bienala naţională de gravură „Gabriel Popescu” Târgoviște, 2021

pizap
Vineri, 17 decembrie 2021, la Muzeul de Artă din Târgoviște, a avut loc vernisajul şi festivitatea de înmânare a premiilor celei de a VIII-a ediții a Bienalei Naținale de Gravură „Gabriel Popescu”, organizată de Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște.
Bienala poartă numele primului mare gravor, născut pe meleaguri dâmbovițene, care a locuit și a creat – în casa atelier de la Vulcana Pandele. Aici se află unica presă din lemn, cu valțuri, pentru imprimat gravuri în metal, din România.
La această ediție a Bienalei Naționale de Gravură „Gabriel Popescu” au fost înscrise 63 de lucrări la Secțiunea Gravură Tradițională și o lucrare la Secțiunea Gravură Experimentală (Afiș).
Expoziția poate fi vizitată până la data de 31 ianuarie 2022, de marți până duminică, în intervalul orar 8:00 – 16:00, la Muzeul de Artă.

Istoria globurilor de Crăciun

Pentru mulți dintre noi, unul dintre cele mai frumoase momente legate de Crăciun este împodobirea bradului. Globurile reprezintă principalele ornamente care dau o notă festivă ritualului la care participă copiii şi adulţii.
globuri
Despre globurile de Crăciun se ştie că au o istorie de mai bine de un secol şi jumătate şi îşi au originea în Europa. Orăşelul montan Lauscha din Germania este considerat locul de naștere al globurilor de Crăciun.
Până atunci, localnicii împodobeau bradul cu alt fel de globuri, naturale, respectiv nuci şi mere.
În anul 1847 un localnic, care muncea la un atelier de sticlă, nu a avut mere şi nuci să împodobească bradul de Crăciun tradiţional şi ca să nu-şi dezamăgească copiii a confecţionat din sticlă roşie şi aurie globuleţe care să imită alimentele amintite.
Locuitorii din oraș au fost încântați de idee și au început să folosească ca ornamente pentru brad globurile magice. Ceva mai târziu, aceste ornamente de Crăciun au fost exportate şi în alte părţi ale Europei, dar mai ales peste ocean.
Astfel, în 1880, afaceristul american F.W.Woolworth a descoperit atelierele din Lauscha în timpul unei vizite în Germania şi a făcut o mare avere prin importarea ornamentelor de sticlă în SUA.
De la acel moment, globurile de Crăciun au început să fie produse la scară industrială, iar tehnicile de lucru au evoluat de la simple ornamente, la globuri pictate manual, pentru a deveni mult mai atractive.

Ziua Școlii nr. 2 „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”

În anul 1868 se înființează Școala Publică de Băieți nr. 2 care funcționează în diverse localuri: Poșta Veche, Fonderia, Hanul Teodorescu, casele Ion Sârbu.
În anii 1880-1888, cu sprijinul Primăriei, se realizează localul nou. În istoria sa, această instituție a cunoscut mai multe denumiri: Școala Elementară nr. 2, Școala Generală nr. 2, iar din 1993 primește numele fostului său elev – Școala „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”.
scoala
La 14 decembrie 2006 a fost dezvelit bustul scriitorului Ioan Alexandru Brǎtescu-Voineşti şi a fost declaratǎ oficial Ziua şcolii. Şcoala se mândreşte cu numeroşi absolvenți care au fǎcut performanțǎ în diverse domenii: medici (Vlǎdoianu Daniel, Ioanevici Dan), cadre militare (generalul Luncaşu Silviu Cristian), scriitori (Daniel Drǎgan), cântǎreți (Vlad Mirițǎ-prim tenor al Operei Române), sportivi (handbalistul Florin Luca-triplu campion național).
Şcoala „Ioan Alexandru Brǎtescu – Voineşti” este reprezentativǎ pentru învǎțǎmântul târgoviştean.
INTRARE_PROFESORI

LABORATOR_INFORMATICA

SALA_CLASA_1

8 Decembrie, Ziua Constituției Române

Data de 8 decembrie are o semnificație deosebită pentru români. Este ziua Constituției Române. În 8 decembrie 1991 din cei 11 milioane de români care au participat la vot, peste 77% au spus da noii Constituții.
1
Constituția stabilește că România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil și că forma de guvernământ a statului roman este republica. România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, care sunt garantate. Noua Constituție consacră prinicpiul separării celor trei puteri – legislative, executivă și judecătorească – și enunță principiul autonomiei și al descentralizării în administrația publică. Constituția României a fost modificată de-a lungul timpului de 8 ori.

TÂRGOVIȘTEA ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE

11Ziua Națională a României – 1 Decembrie a fost sărbătorită în Piața Tricolorului, acolo unde s-a adus un omagiu eroilor români. La 103 ani de la Marea Unire, evenimentele au debutat cu o slujbă religioasă, urmată de alocuțiunile autorităților, de un moment solemn de depunere de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroilor și defilarea Gărzii de Onoare.
O proiecție video îmbracă și sediul Primăriei în culorile drapelului național, pe clădire fiind amplasate două steaguri verticale, de mari dimensiuni.
Tot pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, a fost inaugurat iluminatul festiv în municipiul Târgoviște. Cu această ocazie, a avut loc și o premieră în Piața Tricolorului: un spectacol inedit de lasere cu tematică istorică.
1

2

3

4

STADIONUL „EUGEN POPESCU”

Principala arenă sportivă din județul Dâmbovița se află în orașul Târgoviște la doar câțiva metri de Turnul Chindiei.
Inițial denumirea Stadionului a fost „Tudor Vladimirescu”. Apoi aceasta a fost schimbatǎ succesiv în „7 Noiembrie”, „Energia”, „Metalul”, „Clubul Sportiv”, „Municipal”. În prezent poartǎ numele „Eugen Popescu”, în memoria celui care a fost cǎpitanul primei echipe târgoviştene de divizia „A” şi, ulterior, cel mai prolific descoperitor şi şlefuitor de talente din istoria fotbalului local.
În momentul inaugurării, la 7 noiembrie 1949, arena dispunea de o tribunǎ din beton, vestiare, birouri, case de bilete, pistǎ de atletism, sectoare pentru sǎrituri şi aruncǎri, teren de volei etc.
Stadion 1

Stadion 2
Stadionul din Târgovişte a gǎzduit – în cei peste 70 de ani de existențǎ – circa 1500 întâlniri ale echipelor locale de fotbal în competiții oficiale interne, de la nivel competițional de campionat raional pânǎ la Divizia „A”. La acestea se mai adaugǎ aproape 100 de jocuri internaționale susținute de echipe târgoviştene cu formații de club din diferite țǎri ale lumii, precum şi de reprezentativele României de juniori sau de tineret.
Pentru prima data în istorie, în anul 2019, stadionul municipal „Eugen Popescu” a intrat într-un proiect de demolare/reconstrucție/reabilitare care va tranforma în totalitate infrastructura anterioară, îndeplinind toate condițiile pentru disputarea meciurilor de prima ligă.

CONSTANTIN PREZAN

Născut pe meleaguri dâmbovițene, în comuna Butimanu, Constantin PREZAN a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.
Prezan
La 14 iunie 1930, prin Înalt Decret generalul de corp de armată Constantin Prezan a fost înălțat la demnitatea de „Mareșal al României”, fiind alături de Alexandru Averescu, primul militar care a primit acest grad. „Ca șef de Stat Major General al Armatei și prim sfetnic al gloriosului meu părinte, prin priceperea și hotărârea domniei tale s-a putut stăpâni și învinge împrejurările tragice din iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, iar din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila Izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi epopeea neamului prin victoria de la Tisa.” (Carol al II-lea, Extras din „Cartea de Mareșal” a lui Constantin Prezan)
Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

Mihai Viteazul și tratatul de la Mănăstirea Dealu din 1598

Un reper important în istoria Târgoviştei l-a reprezentat domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601). Dupǎ victoria de la Cǎlugǎreni, din august 1595, şi dupǎ retragerea domnului prin Târgovişte în fața numǎrului copleşitor al invadatorilor, oraşul a fost ocupat de armata otomanǎ, având de suferit. Turcii şi-au concentrat eforturile spre întǎrirea fostei reşedințe domneşti, adǎugând fortificațiilor acesteia o palancǎ, construitǎ între 30 august şi 15 octombrie. Dupǎ înfrângerea turcilor la Târgovişte, în octombrie 1595, şi alungarea lor peste Dunǎre, Mihai Viteazul a condus țara din acest oraş, dupǎ cum dovedesc mai multe hrisoave domneşti date de aici.
Mihai vit
Distrugerea Bucureştiului va readuce scaunul domnesc la Târgovişte, hrisoavele lui Mihai fiind întocmite aici, iar tratatul de alianțǎ cu împǎratul habsburgic fiind încheiat la Mǎnǎstirea Dealu (9 mai 1598). În aceastǎ perioadǎ, cronicarul Balthazar Walther rezideazǎ în oraş, scriindu-şi pierduta lucrare despre faptele voievodului. Avantajatǎ de poziția geograficǎ, Târgoviştea a rǎmas principala reşedințǎ domneascǎ a Ţǎrii Româneşti pânǎ la 1626, cunoscând o perioadǎ de înflorire, marcatǎ de eforturile pentru înlǎturarea distrugerilor provocate de diferitele operațiuni militare şi de ocupația lui Gabriel Báthory, de la începutul anului 1611. (Sursa: Enciclopedia orașului Târgoviște)
Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!