Arhiva categoriei: Patrimoniu cultural

PORŢILE TÂRGOVIȘTEI

_MG_7220 turn
De bunǎ seamǎ, fostul Scaun domnesc medieval Târgovişte nu s-a putut compara cu niciuna – ca dimensiuni şi spectacularitate urbanisticǎ – din strǎlucitele capitale europene ale sec. XIII. Cu tot acest handicap, explicabil de altfel, oraşul a fost, prin urbanitatea sa, cel mai important centru politic, dupǎ mǎrturiile unor cǎlǎtori strǎini (cǎrturari, fețe bisericeşti înalte), din sud-estul unei Europe în care orice scânteie aprindea incendii de la Istambul pânǎ la Paris, Moscova sau Stokholm. Şi, ca orice urbe medievalǎ, se apǎra şi prin porțile sale dispuse în cele patru puncte cardinale, porți prin care însǎ aveau acces şi bogatele chervane. Porțile istorice ale Târgoviştei au fost patru, trei dintre ele strǎpungând Valul Cetǎții, „plǎmǎdit”, din nevoi de protecție militarǎ a capitalei, de Matei Basarab: Poarta Buzǎului, ridicatǎ pe marele drum al Brǎilei. Astǎzi este refǎcutǎ şi strǎjuieşte capǎtul de miazǎnoapte al Cǎii Bucureştiului, oferind târgovişteanului, dar şi strǎinului în drumeție, o perspectivǎ romanticǎ. Actualmente i se spune greşit „Poarta Bucureştiului”, localizarea acesteia fiind în altǎ parte. La data construcției pe aici trecea drumul mare comercial şi strategic spre Brǎila, primul oraş important spre portul dunǎrean fiind Buzǎul. Poarta Bucureştiului, la sud, construitǎ în segmentul de val, dispǎrut de multǎ vreme, desfǎşurat între strada Col. Dumitru Bǎltǎrețu şi bulevardul Ion C. Brǎtianu, artere de circulație tǎiate abia de un veac în topografia urbei. Poarta Câmpulungului/Dolgopolului (sau Argeşului), spre nord-vest, locul sǎu fiind în actuala intersecție a strǎzii Lt. Pârvan Popescu cu Calea Câmpulung. A fost construitǎ dupǎ modelul Porții Vânǎtorilor Domneşti, dar de proporții mai mari, iar în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu a fost reîntǎritǎ şi supraînǎlțatǎ. Poarta Vânǎtorilor Domneşti (Dealului), pǎstratǎ, „în original”, pe strada Ioan Alexandru Brǎtescu-Voineşti, ziditǎ megieş Curții voievodale şi care, în veacurile de demult, îngǎduia, spre vest, refugiul spre Mǎnǎstirea de la Dealu. Poarta încântǎ şi astǎzi prin eleganta arcuire a bolții sale interioare înaltǎ de 3 metri şi cu o deschidere de 5 metri, şi prin „ruinurile” turnului de veghe. Primele trei porți erau duble – aveau şi menire militarǎ, de apǎrare a cetǎții –, doar cea de-a patra era simplǎ, fiind mai mult un element decorativ într-o extremitate a Curții voievozilor iubitori de „evadǎri” spre bijuteria monasticǎ a lui Radu cel Mare şi spre unduirile limpezi, pe atunci, ale Ialomiței prin crânguri. Şi aceste „porți istorice” ale Târgoviştei vor fi cunoscut câteva tumulturi: rǎzmerița dorobanților şi seimenilor lui Matei Basarab, reîntoarcerea strategicǎ a Brâncoveanului în capitala „rezistenței valahe” dinaintea viiturilor Semilunei, invazia armatelor austriece la 1781, dar şi aducerea dramaticǎ a Vladimirescului, „arestuit” de poterele Eteriei şi care va fi sfârşit tragic, pe aproape, se pare, de Poarta Câmpulungului. Toate aceste porți erau înzestrate cu turnuri de apǎrare. Dintr-o „epistolie tipicarǎ” a mitropolitului Ştefan al Ţǎrii Româneşti (mijlocul sec. XVII) aflǎm cǎ tipicul procesiunii pentru ploaie avea urmǎtorul traseu al porților: pornea de la Poarta Vânǎtorilor Domneşti, din dreptul Bisericii Sf. Vineri, reintra prin Poarta Buzǎului, pǎrǎsea din nou capitala voievodalǎ prin Poarta Bucureştiului, traversa moşia domneascǎ, şi se reîntorcea în oraş prin Poarta Dolgopolului. În fruntea procesiunii mergea întregul sobor preoțesc al cetǎții, la fiecare poartǎ sǎvârşind sfeştania. (G.C.)

Sursa: Enciclopedia orașului Târgoiviște

Sinagoga

Dacă vei dori să vizitezi Sinagoga, singura de acest fel din Târgoviște, o vei găsi pe strada Grigore Alexandrescu, la nr. 37., o stradă importantă situată în perimetrul vechii cetăți, aproape de Primărie.
Sinagoga
A fost construită începând din anul 1880 pe locul care, conform tradiției locale și anumitor documente, aparținuse unei fiice a lui Constantin Brâncoveanu.
Comunitatea evreiască a cumpărat, în anul 1905, terenul pe care se afla sinagoga şi care era în proprietatea oraşului. Comitetul de iniţiativă a strâns fonduri pentru reclădirea templului, reclădire ce s-a încheiat în anul 1915.
Odată cu împuţinarea comunităţii evreieşti, sinagoga s-a deteriorat, dar, în urmă cu câţiva ani aceasta a fost trecută pe lista monumentelor istorice cu valoare arhitecturală, decorativă şi istorică, fiind renovata și folosită în prezent ca sală de concerte printr-un parteneriat cu Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

Sfânta Cuvioasa Paraschiva

paraschiva
FOTO: Icoană în fața iconostasului, închipuindu-i pe Sf. Cuv. Paraschiva, Sf. Ap. Andrei și Sf. M. Mc. Dimitrie, care se află în Biserica Sfinții Împărați și Cuvioasa Paraschiva – Priseaca, Târgoviște.
Moaștele sale sunt așezate în catedrala mitropolitană din inima Moldovei, la Iași, fiind serbată în fiecare an pe 14 octombrie.
În credința populară, Sf. Paraschiva este socotită stăpână peste lumea femeilor și i se mai spune Sf. Vineri. Controla activitățile acestora, în special torsul. Tocmai de aceea, odinioară, în nicio zi de vineri din an, și nici pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Chiar dacă sărbătoarea cădea în altă zi decât Vineri, ea a continuat să fie considerată sărbătoarea Sfintei Vineri. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă în această zi se credea că vor fi orbite de Sfânta Vineri ori că vor rămâne văduve. Interdicțiile continuau: nu se împrumuta din casă, deoarece seca sporul casei;
oamenii nu lucrau, fiind rău de trăsnete, de grindină, de boli legate de ochi și cap; femeile țineau post în această zi, ori făceau praznice și dădeau de pomană mere și colaci.
Pornind de la credința că în Vinerea Mare își cumpăra cojoc Sf. Soare, oamenii plecau prin târguri pentru a-și achiziționa îmbrăcăminte groasă și cele necesare gospodăriei pentru timpul friguros ce urma să vină.

BǍTǍLIA DIN OCTOMBRIE

Targoviste in 1595 Batalia de la Sovom din 1595

Targoviste in 1595 Batalia de la Sovom din 1595

La începutul lunii octombrie 1595, se realizeazǎ o adevǎratǎ alianțǎ europeanǎ, sub binecuvântarea „Ligii Sfinte”: oastea Ţǎrii Româneşti, în frunte cu Mihai Viteazul, Ştefan Rǎzvan cu oştenii Moldovei, Sigismund Báthory cu armata Transilvaniei, Albert Rajbici al lui Maximilian de Casovia cu 1600 de raiteri, Silvio Piccolomini şi florentinii marelui duce de Toscana, cu scopul de a-i alunga pe otomanii marelui vizir Sinan-paşa care ocupaserǎ Ţara Româneascǎ.
Între 6-8 octombrie are loc bǎtǎlia eliberatoare de la Târgovişte. Dispozitivul de atac al aliaților era urmǎtorul: la sud, pe drumul Bucureştilor – Ştefan Rǎzvan cu moldovenii lui şi legiunile secuieşti cu 10 tunuri; la nord, sub Mǎnǎstirea Dealu, Mihai Viteazul şi oastea Ţǎrii Româneşti, Sigismund Báthory şi trupa sa transilvanǎ împreunǎ cu bateriile lui Albert Kiraly, acoperite de izbândǎ la Cǎlugǎreni. În rezervǎ: raiterii lui Silvio Piccolomini şi florentinii ducelui de Toscana. În cetate se afla oastea otomanǎ cu 40 de tunuri, sub comanda lui Ali-paşa de Trapezunt. Atacul este lansat de Mihai Viteazul, urmat de aliați, iar tunurile bat în otomani timp de douǎ zile, în a treia zi oraşul fiind eliberat. Cad ucişi Ali-paşa, Mehmet-bei şi beii de Târgovişte şi Bucureşti Sussim şi Turan. (Sursa foto: http://digital.ub.uni-duesseldorf.de/ihd/periodical/pageview/3582630)

Tiparnița – vechea tipografie

tiparnita 2
Pentru a afla istoria tipografiei românești, vizitează Muzeul Tiparului și Cărții Vechi Românești din Târgoviște, unde tiparniţa din anul 1778 reprezintă piesa de rezistenţă a muzeului.
Clădirea se află pe terenul unuia din cele mai importante locuri istorice ale României: Cetatea de Scaun a Țării Românești până în secolul XVII. Ruinele Palatului Domnesc, a clădirilor și bisericilor succesive dăinuind atâtea secole, din care s-au păstrat câteva, nu poate să nu impresioneze. Biserica Domnească, Biserica Sfânta Vineri și Turnul Chindiei, sunt mărturii vii ale epocilor de glorie și tulburărilor trecute. Imersate într-un parc istoric sub formă de Sit Istoric protejat, ansamblul este unul extrem de pitoresc datorită în special ruinelor suprapuse ale cetății și palatului, dar și a amenajării parcului încărcat de vegetație ce e traversat de alei pietruite, mărginite de bănci, felinare și alte elemente de mobilier urban. Grupuri de copaci înalți alternează cu arbuști și gazon printre care se zăresc busturi de domnitori, statui ale unor personalități culturale ale epocii, sau diverse anexe discrete și joase. Seara ansamblul e intens luminat, dominând orașul, iar în fundal, în aceeași direcție scrutează din depărtare, inundată de lumină, Mănăstirea Dealu, venerabil monument al istoriei naționale românești.

Turist, toamna, la Târgoviște!

leaves-219150_960_720
Turiști responsabili, în vreme de pandemie, respectând măsurile de prevenire impuse de lege, putem sărbători Ziua Mondială a Turismului – 27 septembrie – vizitând cu familia sau prietenii Târgoviștea.
Târgoviștea este un simbol de primă mărime în istoria națională a românilor. Bogăția patrimoniului cultural și istoric oferă turistului ocazia de a călca pe urmele voievozilor al căror scaun domnesc s-a aflat aici, (printre aceștia se numără figuri simbolice ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu etc.), de a străbate locuri încărcate de istorie (Curtea Domnească sau așezăminte religioase) sau de a vizita obiective culturale deosebite (muzee, ateliere și case memoriale etc.).

Primul spectacol teatral la Târgoviște

masks-40963_960_720
La 20 septembrie 1836, într-o poianǎ, megieşǎ oraşului, din pǎdurea Priseaca, are loc o premierǎ în viața culturalǎ a Târgoviştei: reprezentația, în limba românǎ, cu piesa „Extremele se ating” de Teohari Glǎdescu, jucatǎ de trupa franco-valahǎ a lui Nicolae Gretchi, fiind, de altfel, primul spectacol românesc în aer liber; interpreți: amfitrionul spectacolului, Bǎlǎnescu, autorul piesei, directorul trupei – şi regizor, totodatǎ –, Stanislas Bellanger şi Henri de Mondonville, primul cǎlǎtor şi scriitor, iar cel de-al doilea profesor şi miniaturist, refugiat în Ţara Româneascǎ. Succesul spectacolului îl determinǎ pe ispravnicul oraşului, Mihalache Vlǎdescu, sǎ aprobe trupei „punerea în scenǎ” a unei alte piese în premierǎ. Pe afişul primului spectacol scria: „Cu permisiunea domnului ispravnic / Trupa franco-valahǎ a lui Nicolae Gretchi et companie / Va da astǎzi prima reprezentare a / piesei „Contrariile se atrag” / aforism francez într-un act / de domnul Teohari Glǎdescu (din Kersinov – Chişinǎu – n.n.) / aceastǎ piesǎ va fi urmatǎ de / un supeu / ce va înfrǎți într-o singurǎ noapte / şampanie, / rom şi punci / Spectacolul va începe la ora 15 fix / Târgovişte, 20 septembrie 1836”. Teohari Glǎdescu, la sfârşitul insolitului spectacol, a clamat: „Nepoții noştri vor refuza sǎ creadǎ. Ei vor lua acest curios eveniment dupǎ un episod mitologic. Îl vor cânta în prozǎ şi vers”. (G.C.)

Sursa: Enciclopedia Târgoviștei

La mulți ani Târgoviște!

La 8 septembrie se sǎrbǎtoreşte Ziua Oraşului Târgovişte, nu întâmplător ocazionatǎ de sǎrbǎtoarea religioasǎ ortodoxǎ praznicul Naşterii Maicii Domnului, Fecioara Maria, aceasta fiind consideratǎ patroana spiritualǎ a vechii cetǎți.
lma
Emblema a fost realizatǎ de artistul Vasile Blendea, în 1943, care s-a inspirat din vechile peceți folosite în cancelaria oraşului Târgovişte în perioada medievalǎ, având în centru pe Maica Domnului cu pruncul, în stânga – vulturul cruciat care ține în gheare o balanțǎ; în dreapta – Turnul Chindiei. Compoziția este încadratǎ în partea de sus de inscripția „Primǎria oraşului” (între cele douǎ cuvinte se aflǎ semnul crucii), iar în partea de jos „Târgoviştea”; inscripțiile sunt separate de frunze de stejar şi laur.

Tradiția continuă …Târgoviștea este în sărbătoare!

118816620_784644742291192_3501644401509775300_o
În perioada 5-8 septembrie se organizează Zilele CETĂȚII. Programul va fi mai puțin amplu decât în ceilalți ani, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, însă, cu toate acestea târgoviștenii se vor putea bucura de Salonul Editorial „Ion Heliade Rădulescu” organizat de Biblioteca Județeană și de Stand Expozițional de promovare a obiectivelor turistice din Municipiul Târgoviște, ambele în scuarul Primăriei Târgoviște, între orele 11.00 – 18.00.
De asemenea, serile vor fi pline de muzică, astfel: sâmbătă de la ora 18.00 în Parcul Chindia va avea loc spectacolul de muzică și balet „O sole mio”, duminică, de la aceeași oră se va desfășura concertul de muzică clasică cu invitați speciali Felicia Filip și Gheorghe Zamfir. Apoi luni, Corul Appassionato va încânta publicul alături de Corul Cantiamo al Liceului Ienăchiță Văcărescu. Ultima zi de sărbătoare, marți, îi aduce în fața publicului pe interpreții de romanțe în concertul ”Comori ale Romanței”.
Programul complet îl puteți accesa pe site-ul www.targovistea-turistica.ro

Destinații lirice

Ziua citirii cartilor
În calendarul Zilelelor Internaționale ziua de 6 septembrie figurează ca Ziua Citirii Cărților.
Fie că ești pasionat de citit, fie că ești un simplu iubitor al cărților, poți în acest weekend să te destinzi și să îți satisfaci setea de cunoaștere, vizitând salonul editorial din scuarul primăriei sau participând la simpozionul organizat de Biroul Protejarea Patrimoniului Cultural și Dezvoltare Turistică „Mari voievozi ctitori în cetatea milenară a Târgoviștei” manifestare menită să contribuie la promovarea imaginii istorice și culturale a orașului, fostă capitală a Țării Românești.