Arhiva categoriei: Patrimoniu cultural

Mihai Viteazul și tratatul de la Mănăstirea Dealu din 1598

Un reper important în istoria Târgoviştei l-a reprezentat domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601). Dupǎ victoria de la Cǎlugǎreni, din august 1595, şi dupǎ retragerea domnului prin Târgovişte în fața numǎrului copleşitor al invadatorilor, oraşul a fost ocupat de armata otomanǎ, având de suferit. Turcii şi-au concentrat eforturile spre întǎrirea fostei reşedințe domneşti, adǎugând fortificațiilor acesteia o palancǎ, construitǎ între 30 august şi 15 octombrie. Dupǎ înfrângerea turcilor la Târgovişte, în octombrie 1595, şi alungarea lor peste Dunǎre, Mihai Viteazul a condus țara din acest oraş, dupǎ cum dovedesc mai multe hrisoave domneşti date de aici.
Mihai vit
Distrugerea Bucureştiului va readuce scaunul domnesc la Târgovişte, hrisoavele lui Mihai fiind întocmite aici, iar tratatul de alianțǎ cu împǎratul habsburgic fiind încheiat la Mǎnǎstirea Dealu (9 mai 1598). În aceastǎ perioadǎ, cronicarul Balthazar Walther rezideazǎ în oraş, scriindu-şi pierduta lucrare despre faptele voievodului. Avantajatǎ de poziția geograficǎ, Târgoviştea a rǎmas principala reşedințǎ domneascǎ a Ţǎrii Româneşti pânǎ la 1626, cunoscând o perioadǎ de înflorire, marcatǎ de eforturile pentru înlǎturarea distrugerilor provocate de diferitele operațiuni militare şi de ocupația lui Gabriel Báthory, de la începutul anului 1611. (Sursa: Enciclopedia orașului Târgoviște)
Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

Săptămâna Mare

După Sâmbăta lui Lazăr, începând cu Duminica Floriilor până în Sâmbăta cea Mare inclusiv, se intră în Săptămâna Mare, Săptămâna Deniilor sau Săptămâna Patimilor care este dedicată însă, în afara Postului, patimilor, răstignirii și punerii în mormânt a Domnului. Începând cu seara de Florii se săvârșesc Deniile, slujbe de priveghere.
Paste
Luni, se citește istoria lui Iosif care a fost vândut de frații săi, în Egipt, ca și Mântuitorul. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor pe care Hristos l-a blestemat și s-a uscat. Ca obiceiuri, în Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște.
Marți, denumită și Marțea Seacă se pomenesc cele 10 fecioare, 5 înțelepte și 5 nebune, pentru că nu făcuseră fapte de credință și milostenie.
Miercuri se pomenește femeia păcătoasă, care, în dorința de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, spre îngroparea sa.
Joia Mare – În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina de cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsemani și vinderea Domnului de către Iuda. În tradiția românească în Joia Mare se vopsesc ouăle de Paște.
Vinerea Paștilor – Vinerea Mare, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor – este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit, răstignit și a murit Mântuitorul lumii. În biserici se oficiază Denia Prohodului. La sfârșitul slujbei, preoții împreună cu credincioșii dau ocol bisericii de trei ori – semn al celor trei zile petrecute în mormânt – după care, cu toții trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf). Conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt.
Sâmbăta Mare – Se prăznuiește îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad pentru a ridica la viața veșnică pe cei adormiți. Este ziua în care se definitivează pregătirile pentru marea sărbătoare a Învierii; spre seară, creștinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul nopții. Fiind ultima zi a Posului Mare, era obiceiul ca bătrânii și copii isă se împărtășească.
Noaptea Învierii – Simbolizează noaptea luminii, a izbăvirii omului din iad, din păcat și din moarte.
”Hristos a înviat!”

Târgoviște cu povești din case vechi

Casa Tudor Moldoveanu, monument istoric, una dintre cele mai vechi case din Târgoviște, se află în curtea Muzeului Vasile Blendea, pe strada Poet Grigore Alexandrescu.
Construcția este formată dintr-o salǎ medianǎ şi patru camere simetrice, așezată pe un soclu înalt, subliniat la exterior printr-un decroş.
Este o construcție care face trecerea de la planul mai vechi, popular, cu pridvor, la planul mai evoluat, care are numai un foişor cu rol de a adǎposti intrarea.
Moldoveanu
Tudor Moldoveanu (1780-1840, Târgovişte) a fǎcut parte din delegația desemnatǎ de orǎşeni pentru a-i reprezenta în fața divanului, în disputa cu domnul Alexandru Şuțu pentru moşia oraşului. Asupra acesteia domnul a exercitat presiuni, a surghiunit pe boierii ostili, a arestat şi schingiuit pe membrii delegației, pe care i-a şi silit sǎ recunoascǎ dreptatea domneascǎ. În 1831 obştea oraşului restituia lui Tudor Moldoveanu cheltuiala fǎcutǎ la „osânda puşcǎriei pentru moştenirea oraşului”. (Sursa: Enciclopedia Târgoviștei)

Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!

TEATRUL – creator de emoții

Ne face să râdem, ne face să plângem, ne bucură, ne uimește, ne emoționează, ne transformă clipe în amintiri frumoase, Teatrul ne ajută să descoperim lumi încântătoare. Forța sa de comunicare ne face să trecem de barierele geografice, culturale, lingvistice, religioase sau politice și să ne transpunem în scenă trăind momente fascinante.
teatru
În preajma unor sărbători din lumea teatrului – pe 21 martie s-a serbat Ziua mondială a teatrului de păpuși / Ziua mondială a marionetelor, iar pe 27 martie se va sărbători Ziua mondială a teatrului – vă invit să ne mândrim cu valorile târgoviștene.
Mihai Popescu
Mihai Popescu, născut la 22 iulie 1909 la Târgoviște, se numără printre actorii de prim rang ai teatrului românesc, prototip al actorului intelectual, capabil să transmită profunzimea ideilor și propria sa concepție. Fiul unui preot din Târgovişte cu studii şi doctorat la Viena, actorul târgoviştean creeazǎ roluri memorabile în piese de Shakespeare, Schiller, Dumas- fiul, Clifford Odets, Hauptmann, Mirco Jalusich, Mircea Ştefǎnescu, Camil Petrescu, Turgheniev sau Konstantin Simonov.
Teatrul pentru copii și tineret, precum și o stradă din oraş îi poartǎ numele.
Să fim mândri că suntem târgovișteni!

Să ademenim primăvara prin cântec!

„Vine vine primavara
Se așterne-n toată țara
Floricele pe câmpii
Hai să le-adunăm copii…”
crocus-2139395_960_720
Autoarea acestor versuri este Smaranda Gheorghiu, fiică a Târgoviștei, nepoată a lui Grigore Alexandrescu, scriitoare și militantă prentru drepturile femeilor, cunoscută și ca Maica Smara după cum a numit-o Veronica Micle.
A fost, înainte de toate, un om al școlii. Institutoare, inspector general pentru învățământul primar în Ministerul Instrucțiunii Publice, era considerată întemeietoare a „școlii în aer liber”, în spațiul românesc, susținând introducerea obligatorie în programele școlare a gimnasticii, a lucrului manual, întemeind școli de meserii, teoretizând și exemplificând practic importanța excursiei școlare, ca metodă instructiv-educativă.
Foarte pasionată de călătorii, a străbătut România în lung și în lat, dar și Europa. A fost prima femeie din lume care a reușit să parcurgă un traseu până Polul Nord în anul 1902.

Moda la Târgoviște în perioada interbelică

Târgovişte, oraşul mic şi cochet de lângă “Micul Paris”, înfătişa chiar prin amestecul de statuturi sociale întru totul moda anilor ‘20, care pentru fiecare locuitor însemna o continuă schimbare. Prin rochiile pastelate din catifea grea sau mătase, prin pălăriile mici şi accesoriile sclipitoare pe care le regăsim în vitrinele magazinelor din centru, moda şi rafinamentul îşi făceau simtită prezența în mica urbe.
Moda interbelica la TGV
Cu timpul, rochiile s-au scurtat, câteodată purtate chiar cu spatele gol, fiind asortate cu pantofi rotunjiţi, cu baretă, pentru un mers comod. Indiferent de eveniment, nelipsitele şiraguri de mărgele, de aproape un metru, erau potrivite întotdeauna după culoarea ochilor. Atât doamnele, cât şi domnii, alegeau să poarte culori vii în timpul zilei, păstrând culorile mai închise pentru serate sau evenimente nocturne. Smochingul era o apariţie nouă în acea perioadă, însă nu în croiala pe care o cunoaştem astăzi. Din stofă, cu guler şi rever foarte ascuţit, smochingul se asorta cu bastonul, acesta din urmă fiind un accesoriu nelipsit în timpul plimbării, dar şi cu pălăriile de paie, de modă pariziană, toate cu bun gust şi rafinament.
Plimbările prin oraş, cititul, cumpărăturile, mersul la croitor sau la bărbier, serile dansante, cofetăriile şi cafenelele erau printre puținele posibilităii de divertisment ale locuitorilor. O sărbătoare importantă a Târgoviştei interbelice era Bătaia cu flori, eveniment monden care avea loc la 10 mai, pe atunci Ziua Natională a României. Doamnele şi domnii, îmbrăcaţi elegant, împreună cu odraslele lor, urcau în trăsurile împodobite cu flori şi mergeau pe bulevard, având cu ei coşuri cu flori pe care le aruncau în directia celorlalti trecători, spre deliciul tuturor. Toate aceste activităti cotidiene necesitau anumite ținute, lucru ce a făcut posibilă evoluţia modei, încercând creativitatea croitorilor, nevoiti să ofere târgoviştenilor eleganţă, prospeţime şi naturaleţe.

Ziua mondială a scriitorilor

books-5647210_960_720
Introdusă pentru prima data în 1986, ziua mondială a scriitorilor este aniversată la nivel mondial la 3 martie.
Operele lor sunt nemuritoare și reprezintă un patrimoniu științific, educativ, cultural, estetic, artistic, de care trebuie să fim mândri. Prin operele lor, scriitorii ne ajută să intrăm în alte tărâmuri, să ne transpunem în alți oameni, să ne dezvoltăm și să vizităm locuri inimaginabile.
Marele poet, fabulist și publicist Grigore Alexandrescu, poetul Vasile Cârlova, scriitorii Ion Ghica și fratele său Pantazi Ghica, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Brătescu Voinești, Radu Gioglovan – sunt câteva din personalitățile naționale care și-au legat numele pentru totdeauna de meleagurile dâmbovițene.
Să fim mândri că suntem dâmbovițeni!

Istoria zilei de 1 Martie sau Legenda Mărțișorului

martisor
Originile sărbătorii zilei de 1 Martie și deci ale mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, neexistând date precise, care ar atesta când şi unde anume a luat naştere tradiţia Mărțișorului. Una dintre legendele legate de mărțișor mărturiseşte că: ”pe la sfârşitul lui Faur (februarie), iarna nu dorea să cedeze poziţiile în faţa Soarelui, care tot mai puternic încălzea pământul şi prevestea venirea primăverii. La marginea unei păduri sub o tufă de trandafir sălbatic a apărut un ghiocel. Văzând una ca aceasta, iarna grozav s-a supărat de îndrăzneala ghiocelului şi şi-a strâns ultimele forţe şi a trimis ger şi viscol zile în şir. În popor se zice că Iarna − Baba Dochia îşi scutură cele 12 cojoace, ca să îngheţe ghiocelul − vestitorul primăverii. Ghiocelul a îngheţat, dar de tragedia lui a aflat Primăvara − Zâna florilor, care îndată îi venise în ajutor. Tot dând zăpada la o parte, căutând să-l salveze şi-a înţepat degetul într-un spin de trandafir, şi atunci peste ghiocel a căzut o picătură de sînge, care, încălzindu-l, l-a readus la viaţă”. În acest fel, primăvara a învins iarna, iar culorile mărțișorului fac trimitere la sângele roșu pe zăpda albă.

Târgoviște cu povești din case vechi

Casa bendic
Palatul Copiilor, fosta Casa Pionierilor de pe vremea comunismului, a aparținut lui Mihail Bendic, un inginer specializat în minele de cărbuni, investitor și proprietar al minelor de la Șotânga. CASA MIHAIL BENDIC (DB-II-m-B-17207, str. Calea Câmpulung, nr. 9) a fost proiectată de arhitectul Romano de Simon și ridicată între anii 1923 și 1926. Constucția a fost realizatǎ în stil neoromânesc şi este compusǎ din subsol, parter şi etaj. Se impune prin monumentalitate, datoritǎ soluțiilor interesante gǎsite de arhitect, pentru a evidenția rolul şi importanța proprietarului în cadrul societǎții târgoviştene.
În prezent Palatul Copiilor Târgoviște oferă cursuri variate pentru toți elevii care doresc să-și petreacă în mod util și disctrativ timpul liber.

D-ale lui Caragiale

Ion Luca Caragiale – „cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români”, cum îl considera George Călinescu – s-a născut la 1 februarie 1852 în satul Haimanale, Țara Românească, localitate care a preluat numele actual – I.L. Caragiale – la aniversarea a 100 de ani de la nașterea dramaturgului.
Afis
Anul acesta, la Muzeul de Istorie, este organizată expoziţia „Lumea lui Caragiale”, în cadrul căreia se pot admira documente, cărţi în ediţii princeps şi rare, dar şi fotografii care evidenţiază principalele momente din viaţa şi opera scriitorului: familia din care descinde şi de la care a moştenit pasiunea pentru teatru, anii de şcoală, debutul în gazetărie şi principalele publicaţii la care a colaborat, afirmarea în teatru şi proză, comediile care i-au fixat locul cel mai înalt în creaţia dramatică românească, revistele pe care le-a condus sau la care a colaborat. Câteva obiecte de epocă completează frumuseţea şi originalitatea expoziţiei temporare, ce poate fi vizitată în perioada 29 ianuarie – 28 februarie 2021, între orele 8.00 – 16.00.
Să ne cunoaștem istoria și să o respectăm!