Curtea Domnească și dregătorii domnului

Principalii reprezentanți ai domnului în oraș au fost vornicul, pârcălabul, birăul și folnogul. Ei nu se amestecau în viața internă a orașului, ci urmăreau îndeplinirea hotărârilor domnești și încasarea veniturilor cuvenite domniei.
_MG_7308 buna
Vornicul era dregătorul cu funcția cea mai înaltă. Numele său venea de la cuvântul ”dvor”, care înseamnă ”curte”, deci era coordonatorul Curții Domnești din oraș. Avea atribuții juridice, de instanță superioară, în conflictele ivite în oraș.
Pârcălabul era reprezentantul domniei, care strângea în oraș vama și dările care se cuveneau domniei. Numele vine de la cuvântul ”burgraf”, care înseamnă ”comitele orașului”, termen care a ajuns în țara noastră prin mijlocirea unui cuvânt de origine ungurească – ”porkolab”. Atribuțiile lui erau juridice, fiscale, administrative și militare, dar strângea și vămile care se cuveneau domniei din produsele ce tranzitau așezarea sau se comercializau în târgul orașului.
Birăul era funcție de origine maghiară, ce-l desemna pe primarul unui sat. Prezența acestora este confirmată de coloniștii veniți în oraș și în împrejurimile acestuia și menționată la Târgoviște, unde li se poruncea să nu se amestece într-o danie a domnului.
Folnogul își avea originea într-un cuvânt de origine maghiară, ”folnagy”, care însemna ”jude comunal”, cu atribuții economice.
Istoricul Laurențiu Rădvan, care a sesizat prezența acestor dregători la Târgoviște, considera că ultimii doi erau ”supuși autorității dregătorilor regali din teritoriu” și reprezentau ”o funcție locală, legată de organizarea comunității”. În concepția sa, ambii răspundeau în fața domnului de oaspeții din oraș, unul cu atibuții judecătorești și administrative, iar altul de cele economice.
Tot datorită coloniștilor sași, a apărut și obligația de viglu, care avea la origine ”noaptea petrecută de călugări în rugăciune sau la priveghiul mortului”. În orașe, această obligație a cunoscut o transformare și se referea la paza pe timpul nopții sau straja.
Odată cu scăderea numărului sașilor, ”unele din instituțiile introduse de ei și-au schimbat numele, nu și conținutul”.
Sursa: M. Oproiu, C. Andrei, ”Târgoviște. Evoluția administrativă a municipiului între secolul al XV-lea și 1947”